Captiva

Reglarea echilibrului sistemului transmisiei

Scule speciale

Pentru unelte regionale echivalente, consultaţi Unelte speciale şi echipament .

Această procedură este menită să regleze fin echilibrul arborelui cardanic când acesta este montat la autovehicul. Micile dezechilibre rezdiuuale care pot fi prezente în alte componente adiacente ale sistemului de transmisie pot fi compensate după efectuarea acestei proceduri. Rezultatul final al reglării fine a echilibrului arborelui cardanic poate fi o reducere semnificativă sau o eliminare a perturbaţiei de vibraţii care sunt legate de rotaţia de ordinul I a unui arbore cardanic.

Reglarea fină a echilibrării arborelui cardanic poate ajuta la obţinerea unui sistem de transmisie mai echilibrat.

Notă: Bătaia arborelui cardanic care urmează a fi echilibrat şi bătaia componentelor cu care arborele cardanic intră în contact trebuie să se încadreze în toleranţele admise înainte de a trece la efectuarea acestei proceduri.

Dacă analizorul electronic de vibraţii EL-38792-A (EVA) 2 este disponibil, utilizaţi procedura de reglare cu ajutorul EVA. Dacă EVA 2 nu este disponibil, utilizaţi cea de-a doua procedură, procedura de reglare fără EVA.

Atenţie: Nu apăsaţi pedala de frână cu discurile de frână şi/sau tamburii de frână demontaţi, sau cu etrierele de frână îndepărtate de discurile de frână, în caz contrar instalaţia de frânare putându-se deteriora.

1. Ridicaţi şi sprijiniţi autovehiculul; asiguraţi-vă că puntea sau punţile motoare sunt sprijinite la înălţimea gărzii de sol - caroseria autovehiculului este sprijinită în componentele suspensiei.
2. Cu ansamblurile anvelopă şi jantă, rotoarele de frână şi/sau saboţii de frână demontaţi de la puntea sau punţile motoare, porniţi motorul şi opriţi toate accesoriile motorului.
3. Aduceţi transmisia într-o treaptă de mers înainte.
4. Rulaţi autovehiculul la viteza care determină vibraţia cea mai semnificativă la nivelul arborelui cardanic; observaţi care capăt al arborelui cardanic prezintă cea mai mare perturbaţie de vibraţii.
5. Opriţi motorul pentru a încetini şi opri rotaţia arborelui cardanic.



6. Marcaţi circumferinţa arborelui cardanic (1) care urmează a fi echilibrat în patru puncte, la 90 grade distanţă (2), cele mai aproape de capătul care a prezentat cantitatea cea mai mare de vibraţii. Numerotaţi marcajele de la 1 la 4.
7. Montaţi EL-38792-AEVA 2, cablul prelungitor EVA de 6 ft EL-38792-27, testerul inductiv pentru timpul de distribuţieEL-38792-25, sau echivalent, şi cablul prelungitor de 20 ft EL-38792-20 la autovehicul.
8. Conectaţi clema testerului inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25, sau echivalent, la firul de declanşare al EL-38792-A EVA 2.
9. Montaţi senzorul de vibraţii al EL-38792-A EVA 2 în partea inferioară a componentei transmisiei care este cea mai aproape de capătul arborelui cardanic care a prezentat cea mai mare cantitate de vibraţii.

Asiguraţi-vă că partea cu marcajul UP al senzorului este îndreptată în sus şi că senzorul este poziţionat cât mai orizontal posibil.

10. Conectaţi cablul senzorului de vibraţii în intrarea A a EL-38792-A EVA 2. Intrarea B nu se utilizează cu funcţia stroboscopică.
11. Rulaţi autovehiculul la viteza care determină vibraţia cea mai ridicată a arborelui cardanic, urmăriţi valorile frecvenţei afişate pe EL-38792-A EVA 2.

Notă: NU continuaţi cu reglarea fină a echilibrului arborelui cardanic dacă frecvenţa dominantă afişată nu are legătură cu viteza de rotaţie de ordinul I a arborelui cardanic.

12. Verificaţi dacă frecvenţa predominantă afişată pe EL-38792-A EVA 2 corespunde frecvenţei înregistrate a problemei de vibraţie.
13. Înregistraţi citirea amplitudinii frecvenţei dominante afişate.
14. Utilizând funcţia stroboscopică a EL-38792-A EVA 2, selectaţi domeniul corect al filtrului pentru a-l utiliza la reglarea echilibrului, astfel încât frecvenţa predominantă să fie în apropierea centrului domeniului de filtrare. Utilizaţi filtrul cu domeniul complet numai ca o ultimă soluţie, dacă unul din filtrele domeniului specific nu acoperă adecvat frecvenţa.
15. Afişajul EL-38792-A EVA 2 va prezenta frecvenţa predominantă, amplitudinea şi domeniul selectat al filtrului.
16. Îndreptaţi testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, către marcajele amplasate pe arborele cardanic. Când este activat, efectul stroboscopic va părea că captează marcajele amplasate pe arborele cardanic aflat în rotaţie. Înregistraţi care dintre marcajele numerotate par să fie în partea inferioară a arborelui cardanic sau în poziţia de ora 6. Această poziţie identifică punctul cu cea mai mică greutate al arborelui cardanic.
17. Opriţi motorul pentru a încetini şi opri rotaţia arborelui cardanic.
18. Montaţi un colier pentru furtunuri de tip bandă ca o greutate, cu capul colierului direct pe punctul cu cea mai mică greutate.
19. Rulaţi autovehiculul la viteza care determină vibraţia cea mai ridicată a arborelui cardanic.
20. Utilizând testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, observaţi poziţionarea marcajelor amplasate pe arborele cardanic.
21. Dacă marcajele de pe arborele cardanic par că se mişcă neregulat, comparaţi amplitudinea curentă a frecvenţei vibraţiei cu amplitudinea originală înregistrată anterior.

Dacă amplitudinea a scăzut faţă de amplitudinea înregistrată, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul poate fi testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie.

22. Dacă capul colierului aflat deasupra punctului iniţial cu cea mai mică greutate este acum lângă partea superioară a arborelui cardanic, într-un interval de 180 grade - lângă sau sub poziţia de ora 12 - faţă de poziţia iniţială din partea inferioară a arborelui cardanic - poziţia de ora 6 - poziţia greutăţii trebuie reglată. Executaţi următorii paşi:

22.1.

Deplasaţi poziţia capului colierului către poziţia de ora 6.

22.2.

Utilizând testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, verificaţi din nou poziţionarea marcajelor arborelui cardanic.

22.3.

Dacă este necesar, continuaţi să deplasaţi poziţia capului colierului către poziţia de ora 6 şi verificaţi din nou progresul, până la obţinerea unei îmbunătăţiri a echilibrului.




23. Dacă capul colierului de deasupra punctului iniţial cu greutatea cea mai mică este încă poziţionat tot în partea inferioară a arborelui cardanic - în poziţia de ora 6 - este necesară o greutate suplimentară. Executaţi următorii paşi:

23.1.

Adăugaţi la arborele cardanic un al doilea colier, lângă primul colier, având capurile colierelor aliniate.

23.2.

Utilizând testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, verificaţi din nou poziţionarea marcajelor arborelui cardanic.

23.3.

Dacă capurile colierelor deasupra punctului iniţial cu cea mai mică greutate se găsesc acum la 90-180 de grade - la sau deasupra poziţiei de ora 9 sau a poziţiei de ora 3 - faţă de poziţia iniţială din partea inferioară a arborelui cardanic - poziţia de ora 6 (1) - este necesară o greutate totală mai mică. Continuaţi cu pasul 23.4.

23.4.

Deplasaţi poziţia capurilor colierelor la distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate cu o distanţă cuprinsă între 1 şi 120 de grade între ele pentru a reduce greutatea totală faţă de punctul cu cea mai mică greutate.

23.5.

Utilizând testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, verificaţi din nou poziţionarea marcajelor arborelui cardanic.

23.6.

Dacă este necesar, continuaţi să deplasaţi poziţia capurilor colierelor la o distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate până la maxim 120 de grade între ele, până când se obţine cea mai mare îmbunătăţire a echilibrului.

23.7.

Dacă a fost atinsă o îmbunătăţire a echilibrului arborelui cardanic, dar echilibrul nu este satisfăcător, poate fi necesar o greutate totală mai mare. Executaţi următorii paşi:

23.7.1.

Adăugaţi un al treilea colier la arborele cardanic, în apropierea primului şi a celui de-al doilea colier, cu capul colierului direct (2) pe punctul cu cea mai mică greutate.

23.7.2.

Deplasaţi poziţia primului şi a celui de-al doilea cap al colierelor la o distanţă egală de fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate cu o distanţă de 1 până la 120 de grade între ele pentru a ajunge la o greutate totală mai mare decât cele două greutăţi, dar mai mică decât cele trei greutăţi faţă de punctul cu cea mai mică greutate.

23.7.3.

Utilizând testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, verificaţi din nou poziţionarea marcajelor arborelui cardanic.

23.7.4.

Dacă este necesar, continuaţi să deplasaţi poziţia capurilor de la primul şi cel de-al doilea colier la o distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate până la o distanţă maximă de 120 de grade între ele, până când se obţine cea mai mare îmbunătăţire a echilibrului.

23.8.

Dacă se utilizează un al treilea colier la arborele cardanic şi un echilibru suficient nu poate fi atins, arborele cardanic necesită înlocuire.

24. Dacă capul colierului deasupra punctului iniţial cu cea mai mică greutate se găseşte acum la 90-180 de grade - la sau deasupra poziţiei de ora 9 sau a poziţiei de ora 3 - faţă de poziţia iniţială din partea inferioară a arborelui cardanic - poziţia de ora 6 - este necesară o greutate totală mai mică. Executaţi următorii paşi:

24.1.

Adăugaţi la arborele cardanic un al doilea colier, lângă primul colier, având capurile colierelor aliniate.

24.2.

Deplasaţi poziţia capurilor colierelor la distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate cu o distanţă cuprinsă între 120 şi 180 de grade între ele pentru a reduce greutatea totală faţă de punctul cu cea mai mică greutate.

24.3.

Utilizând testerul inductiv pentru timpul de distribuţie EL-38792-25 sau echivalent, verificaţi din nou poziţionarea marcajelor arborelui cardanic.

24.4.

Dacă este necesar, continuaţi să deplasaţi poziţia capurilor colierelor la o distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate până la o distanţă maximă de 180 de grade între ele, dar nu mai puţin de 120 de grade distanţă, până când se obţine cea mai mare îmbunătăţire a echilibrului.

25. Dacă marcajele de pe arborele cardanic par că se mişcă neregulat, comparaţi amplitudinea curentă a frecvenţei vibraţiei cu amplitudinea originală înregistrată anterior.

Dacă amplitudinea a scăzut faţă de amplitudinea înregistrată, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul poate fi testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie.

Atenţie: Nu apăsaţi pedala de frână cu discurile de frână şi/sau tamburii de frână demontaţi, sau cu etrierele de frână îndepărtate de discurile de frână, în caz contrar instalaţia de frânare putându-se deteriora.

1. Ridicaţi şi sprijiniţi autovehiculul; asiguraţi-vă că puntea sau punţile motoare sunt sprijinite la înălţimea gărzii de sol - caroseria autovehiculului este sprijinită în componentele suspensiei.
2. Cu ansamblurile anvelopă şi jantă, rotoarele de frână şi/sau saboţii de frână demontaţi de la puntea sau punţile motoare, porniţi motorul şi opriţi toate accesoriile motorului.
3. Aduceţi transmisia într-o treaptă de mers înainte.
4. Rulaţi autovehiculul la viteza care determină vibraţia cea mai semnificativă la nivelul arborelui cardanic; observaţi care capăt al arborelui cardanic prezintă cea mai mare perturbaţie de vibraţii.
5. Ţineţi cu atenţie o bucată de cretă la capătul arborelui cardanic pentru a intra în contact cu arborele în timp ce acesta se roteşte.
6. Opriţi motorul pentru a încetini şi opri rotaţia arborelui cardanic.
7. Observaţi locaţia marcajului de cretă pe arborele cardanic.

•	Dacă marcajul de cretă încercuieşte arborele cardanic după prima încercare, ştergeţi marcajul de pe arbore şi repetaţi paşii 2-7; atingeţi creta mai uşor pe arborele cardanic.

•	Dacă marcajul de cretă încercuieşte întregul arbore cardanic după cea de-a doua încercare, este posibil ca bătaia arborelui cardanic să nu fie cauza perturbaţiei. Continuaţi cu pasul 16.

•

Dacă marcajul de cretă acoperă numai o parte mică a arborelui cardanic, marcajul identifică punctul cu cea mai mare greutate al arborelui cardanic. Punctul cu cea mai mare greutate al arborelui cardanic va devia în jos în timpul rotaţiei. Efectuaţi un mic marcaj pe arbore la 180 grade, direct opus cu punctul cu cea mai mare greutate şi identificaţi marcajul ca fiind punctul cu cea mai mică greutate. Continuaţi cu pasul 8.

8. Montaţi un colier de furtun de tip bandă la arborele cardanic ca o greutate, cu capul colierului direct pe punctul cu cea mai mică greutate sau la 180 de grade în direcţia opusă punctului cu cea mai mare greutate.
9. Observaţi amploarea perturbaţiei la arborele cardanic.

•

Dacă amploarea perturbaţiei de la arborele cardanic apare să fie semnificativ redusă, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul trebuie să fie testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie. Capul colierului poate fi deplasat foarte uşor, dacă este necesar, pentru a obţine o reglare fină a echilibrului.

•	Dacă cantitatea perturbaţiei la nivelul arborelui cardanic pare să rămână aproape neschimbată sau chiar mărită, continuaţi cu pasul 10.

10. Adăugaţi la arborele cardanic un al doilea colier, lângă primul colier, având capurile colierelor aliniate.
11. Observaţi amploarea perturbaţiei la arborele cardanic.

•

Dacă amploarea perturbaţiei de la arborele cardanic apare să fie semnificativ redusă, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul trebuie să fie testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie. Capul colierelor pot fi mutate foarte uşor la o distanţă egală unul de celălalt pe ambele părţi ale punctului cu greutatea cea mai mică, sau pot fi mutate uşor cât timp sunt încă aliniate, dacă este necesar, pentru a obţine o reglare fină a echilibrului.

•	Dacă cantitatea perturbaţiei la nivelul arborelui cardanic pare să rămână aproape neschimbată sau chiar mărită, continuaţi cu pasul 12.

12. Deplasaţi poziţia capurilor colierelor la distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate cu o distanţă cuprinsă între 1 şi 120 de grade între ele pentru a reduce greutatea totală faţă de punctul cu cea mai mică greutate.
13. Observaţi amploarea perturbaţiei la arborele cardanic.

•

Dacă amploarea perturbaţiei de la arborele cardanic apare să fie semnificativ redusă, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul trebuie să fie testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie. Dacă este necesar, continuaţi să deplasaţi poziţia capurilor colierelor la o distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate până la maxim 120 de grade între ele, până când se obţine cea mai semnificativă reducere a perturbaţiei de vibraţii.

•	Dacă cantitatea perturbaţiei la nivelul arborelui cardanic pare să rămână aproape neschimbată sau chiar mărită, continuaţi cu pasul 14.

14. Adăugaţi un al treilea colier la arborele cardanic, în apropierea primului şi a celui de-al doilea colier, cu capul colierului direct pe punctul cu cea mai mică greutate.
15. Observaţi amploarea perturbaţiei la arborele cardanic.

•

Dacă amploarea perturbaţiei de la arborele cardanic apare să fie semnificativ redusă, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul trebuie să fie testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie. Dacă este necesar, continuaţi să deplasaţi poziţia capului primului şi al celui de-al doilea colier la o distanţă egală pe fiecare parte a punctului cu cea mai mică greutate până la maxim 120 de grade între ele, până când se obţine cea mai semnificativă reducere a perturbaţiei de vibraţii.

•	Dacă cantitatea de perturbaţiei la nivelul arborelui cardanic pare să fie aproape neschimbată sau chiar mărită după utilizarea unui al treilea colier la arborele cardanic, cu siguranţă arborele cardanic necesită o înlocuire.

16. Dacă punctul cu cea mai mare greutate al arborelui cardanic nu a putut fi identificat, montaţi un colier de furtun de tip bandă ca o greutate, cu capul colierului aliniat direct cu o greutate existentă montată în fabrică.
17. Observaţi amploarea perturbaţiei la arborele cardanic.

•

Dacă amploarea perturbaţiei de la arborele cardanic apare să fie semnificativ redusă, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul trebuie să fie testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie. Capul colierului poate fi deplasat foarte uşor, dacă este necesar, pentru a obţine o reglare fină a echilibrului.

•	Dacă cantitatea perturbaţiei la nivelul arborelui cardanic pare să rămână aproape neschimbată sau chiar mărită, continuaţi cu pasul 18.

18. Deplasaţi capul colierului la 180 de grade, direct opus cu greutatea montată în fabrică.
19. Observaţi amploarea perturbaţiei la arborele cardanic.

•

Dacă amploarea perturbaţiei de la arborele cardanic apare să fie semnificativ redusă, echilibrul atins poate fi suficient, iar autovehiculul trebuie să fie testat pe drum pentru a determina efectul problemei de vibraţie. Capul colierului poate fi deplasat foarte uşor, dacă este necesar, pentru a obţine o reglare fină a echilibrului.

•	Dacă cantitatea perturbaţiei la nivelul arborelui cardanic pare să rămână aproape neschimbată sau chiar mărită, arborele cardanic poate necesita o înlocuire.